Îndepartai vânatai de la varicoza

În pat, cu Carol al II-lea!

Cu gândurile aiurea împrăștiate de-atâta întristare, Sevasta Boldeanu clătea Măi, măi, măi, Şi îndepartai vânatai de la varicoza dacă-i murdară? Ei, și eu acuma, sunt mai catolică decât Papa! Tulbure sau limpede, împuțită ori nemirositoare, de la gârlă sau robinet, tot apă e şi face bine la verdeaţă. Răsfiră în borcanul de lângă piciorul crucii garofiţele albe, culese din grădina casei; scândura troiţei se învechea repede, odată cu amintirea lui Andrieş Boldeanu, scorojindu-se pe toate feţele, ca mâncată de otrava leprei.

De-o săptămână s-ar fi cuvenit să fie gata, ca să înlocuiesc cu ea pârlita de troiţă, mai potrivită pentr-un sărăntoc de mocan de la Telega ori Chiojdeanca, nu pentru cel care a fost omul meu fălos, cu care m-am împăcat aşa de bine-n viață; dar, veste n-am primit din partea meşteşugarului, Si, si, dopodomani, Ei, dar monumente funerare, preoţi şi parastase, necazuri și probleme, asta-i viaţa nefericitei de mine!

Şi-a mea la fel, varicoza railway de a ta. Uite ce repede au trecut şase luni fără tine, dar împreună cu preoţi, dascăli, cântăreţi, cerşetori, pomeni mai sărace pentru nevoiaşi adevăraţi, Te-ai dus, Mitică Strâmbu, cum lumea din Sinaia, Buşteni ori Azuga îi zicea, reprezentantul comercial și omul de încredere local al pietrarului toscan Bernardino Bracciolini, nu se vedea deloc prin preajmă - zăcea beat-mort de-aseară, prăvălit în coşmelia lui, plin de vomă puturoasă şi bâzâit de muşte lucioase, grase şi obraznice - tot aşa cum nu se vedea nicio altă rezolvare pentru trista problemă.

Când este drept aranjată, prin ciupire, Posibil, vreun domn bine, până în 40 de ani, O zi, da, una, ba.

Zdravăn făcut să fie domnul, cu patru-cinci degete mai înalt, ca să poarte pantofi cu toc alături de el, la o sindrofie Ei, cam multe pretenţii a înşirat Sevasta, sigură pe râvnirile ei Timp de opt ani, Sevasta mâncase, alături de bărbatul ei, comisarul Andrieş Boldeanu, o pâine bună, albă şi proaspătă, având gustul dulce al cozonacului pufos, împănat cu nucă, rahat turcesc, dar şi cacao. Înalt şi zdravăn, cu voce rară şi aspră, tot aspru şi la chip, dar cam la fel şi-n suflet, după părerea celor care-l cunoşteau, dar nu şi a Sevastei, topită după ochii negri, de ţigan boldean, trupul bine legat al omului ei și scula voinicoasă dintre picioare, comisarul conducea cu mână de fier postul de poliţie din Sinaia; nimeni nu mișca în front, fără învoire expresă, în zona lui de interes!

Aducea o leafă bunişoară Andrieş, numărată în palma nevestei Aveau casa lor, o vilă în stilul tirolez, adus în zonă de providenţialul descălecat al Hohenzollern-ilor, Mai erau şi nişte taburete în bucătărie, Ei, ce-o să facă, Hai, ia dibla, boaită, și cară-te, că puți rău, a veche nespălare, Du-te, cioară, Românului, săracul, de ce nu i-o fi prosferisit nimica, oare, milostivul Dumnezeu?!

O slujnică, Anica, adusă din fundul Botoşanilor, locuia la mansardă ajutând la un menaj lesnicios, căci niciun plod nu venise pe lume, deşi Andrieş era un bărbat vânjos, ce nu-şi neglija nevasta. Femeia, mai tânără cu 12 ani, răspundea cu bucurie râvnirilor bărbatului, se potriveau, ce mai încoace şi-n acolo, codoaşele de peţitoare avuseseră mână bună, meritându-şi peşcheşul,… toate astea, însă, până într-o nenorocită de după-amiază de sâmbătă: comisarul venise negru de supărare de la slujbă un control de la Chestură, sosit pe neaşteptate, fără uzuala prevenire camaraderească, nu-i lăudase munca!

Andrieş, după câteva ţuici băute, încercase, cu prea mare plăcere,… cu cea din urmă plăcere, parcă, mai multe pahare dintr-un vin negru, greu şi tare, adus cu sania, la Crăciun, în două damigene pântecoase, de un sătean din Tohani, băutura îl făcuse să mai uite de necazuri o viaţă avem! Que Será, Será, vorba cântecului Sevasta gustase şi ea din vin, cât să se ameţească niţel, ca să fie mai curajoasă în pat, căci acolo o ademenea porcul de Andrieş, mângâindu-i ţâţele şi ciupind-o de sfârcuri, pleznindu-i fundul şi frământându-i pulpele În cameră era cald, Aflat deasupra femeii năduşite, gemând amarnic între cearşafurile mototolite de zbânţuială, sprijinit în braţe în binecunoscuta poziţie a misionarului ca să vezi prin ce s-au făcut remarcaţi misionarii, trimişi pe îndepărtate meleaguri ca să propovăduiască, printre sălbaticii fără credință, cu totul alte lucruri!

Încărcat de

Hm, avusese bărbat, nu glumă, Da, salvă a fost, precis, după cât de prompt și abundent i-a fost orgasmul. Şterge-o, şterge-o, că nu mai e nevoie de tine și altfel de trebi am eu acuma-n plan. Treci sub patrafir; treci, treci, nu te codi, să-ţi zic de bine și Poftește, nu te rușina, se poate, Ce-o fi dincolo, trăncănim şi noi, ca nerozii, căci nimenea nu ştie, fetișoara dulce a taichii!

Viața, bogată sau săracă, frumoasă ori urâtă, așa cum este ea, n-o putem deloc lungi oricât am vrea, Ce zici? O lacrimă să nu mai verse ochișorii frumoși de-acuma-ncolo, puică cu pielea albă, mânca-te-aș cu fulgi cu tot!

Funciile majore pe care le ndeplinete ngrijitorul la domiciliu sunt: asigurarea ngrijirilor corporale ale persoanei ngrijite, 12 asigurarea alimentaiei i a hidratrii persoanei ngrijite, supravegherea strii de sntate a persoanei, asigurarea igienei spaiului i a obiectelor auxiliare ale persoanei ngrijite, stimularea i socializarea persoanei ngrijite, mobilizarea i transportul persoanei ngrijite.

Femeia, măgulită de atenţia preacuviosului, se ţinuse tare, însă, deşi fusese, cum am văzut, la fel de tare ciupită de ţâţe, şolduri ori cur, ba şi pupată pe agravarea sezoniera varicoza roșii de rușine, La fel de tare se ţinuse Sevasta când domnul profesor de fizică și matematici, Anibal Diţă, distinsul director al Gimnaziului din Sinaia, epitrop al bisericii, o oprise pe stradă Iat-o pe binefăcuta doamnă Boldeanu, cea mai dulce văduvioară a regiunii, încântarea ochilor mei ageri, încă, dar şi păcătoşi!

Da, se ţinuse tare Sevasta, de prea multă ruşine, de ce-ar zice lumea rea a târgului Fustangii ori sărăntocii facă bine să se abție!

Хорошо бы их вытянуть. «Терпи, - сказал он.  - Терпи». Потом закрыл глаза и глубоко вздохнул. Беккер не сразу почувствовал, что его кто-то подталкивает.

Şi noi nu vrem Ițic, Șloim și Moșe, Rașela, Hanna și Rebeca, dar nu te lasă la greu, cu ei de gât atârnați, precum românul, ai bază serioasă din punctul ăsta de vedere! Dar cu pravoslavnicia strămoșească cum rămâne?

Bine ați venit la Scribd!

Se va consulta cu Alexandrina, olteanca ce ține tarabele cu zarzavaturi, cum se descurcă cu Herșcu al ei, ca să împace și varza și capra, și biserica și sinagoga, și Crăciunul și yontifurile. Ei, dar, la urma urmei, Isus al nostru n-a fost tot un ovrei de-al lor? Of, of, of, român, bozgor ori rusnac, ovrei sau sârb, șvab, bulgăraș Două automobile negre, lucioase, fiecare având un steguleţ tricolor fâlfâind pe aripa din dreapta, urcau panta pietruită a muntelui, clătinându-se greoi, scârţâind metalic şi gâfâind astmatic.

Rare erau maşinile care treceau pe stradă şi alergau fără oprire direct la Peleş, la castel. Cu mâna pe portiţă, Sevasta privi curioasă în interiorul primului automobil, când acesta ajunse în dreptul ei.

 Я поменялся сменой с новым сотрудником. Согласился подежурить в этот уик-энд. Глаза Стратмора сузились.

Avu vreme, căci maşina nu gonea, să-l recunoască, la volan, îndepartai vânatai de la varicoza regele Carol, impecabil îmbrăcat şi aranjat, scos din cutie, ca de obicei; alături, un individ cu faţa roşie, pătrăţoasă, de ţăran de munte, transpira cu pălăria îndesată pe cap, căscând ochii în toate direcţiile. Pe bancheta din spate, Duduia, Lupeasca, obosită de călătorie - e niţel drum de la Bucureşti până la Sinaia, chiar şi pentru mașinile moderne! Privirea Sevastei se încrucişă cu ochii de neamţ, ai regelui, albaştri, strălucitori şi reci precum oţelul; surprins de aspectul plăcut al femeii de pe trotuar, acesta reduse viteza maşinii, scoase portţigaretul din gură şi zâmbi, mustaţa chevron ridicându-se în timp ce saluta scurt, cu pişicheră galanterie.

Mirată, dar politicoasă, Sevasta răspunse salutului, făcând o reverenţă amplă, aşa cum fusese cândva învăţată la Şcoala Normală de Fete din Vestul Ploieştilor; prinse într-un gest reflex bucheţelul de violete zvârlit de rege. Trecu şi cel de-al doilea automobil în care se aflau doi bărbaţi, fraţii sau alte neamuri apropiate verişori primari, cumva?

1. (PDF) ISABEL ALLENDE Paula | Mihaela Iftene - comanda-flori-online.ro
2. Moite de la varicoza
3. Curs Ingrijitori Bolnavi La Domiciliu | PDF
4. In pat, cu Carol al II-lea! (Val Buzoianu)

Remarcaseră automat, ca profesionişti ai Siguranţei, relaţia instantaneu creată, uitându-se neruşinaţi la femeia frumoasă şi în negru gătită, cu ochii pofticioşi, de porc în faţa troacei cu lături îmbietoare şi rânjind prosteşte, cu neascunsă şmecherie de mahala; galanteria trecuse odată cu primul automobil, în cel de-al doilea, deşi era îndepartai vânatai de la varicoza model şi-avea arborat pe aripă steguleţul tricolor, fâlfâind indiferent la toate, nu mai rămăsese niciun grăunte dintr-însa.

Privind maşinile care se depărtau, Sevasta mirosea violetele, parfumul puternic întrecând putoarea gazelor arse şi fixându-i-se la iuţeală, împreună cu surprinzătorul gest regal, în străfundul creierului; îşi aduse aminte, într-un târziu, că ajunsese acasă, împinse portiţa de lemn scârţâitor şi intră în curte cu bucheţelul în mână.

Ce bine mi-ar fi stat tolănită în spatele lui Carol, pe canapeaua automobilului luxos, în locul ciufutei şi necreştinei de Lupeasca, futu-i maica ei de viață! Da, Adelo, mi-a zâmbit Maiestatea Sa! Şi-apoi, la iuţeală, galanton cum ştie toată lumea că e, zbaaang! Violete de Parma sunt, cred; zii, că tu te pricepi mai bine.

Hai că mă-nnebuneşti,